Este o poza extrem de aglomerata. Daca subiectul nu este legat personal de tine nu cred ca merita sa iti bati prea mult capul.
Aveai nevoie de o profunzime de camp mica pentru a mai pierde din aglomeratie:
- banca, de un rosu ce atrage intreaga privire
- geanta neagra ce iese in evidenta datorita contrastului cu banca
- reclama alba din stanga sus
- doamna si copilul din spatele subiectului
- o gramada de elemente verticale ce se intersecteaza cu subiectul
- zone de lumini si umbre
etc
Cum este mai bine?
1. jpg-ul original color. Zona ochilor e în umbră și subexpusă.
2. alb-negru
3. Am supraexpus cu +0,3EV. Se vede mai bine privirea dar apar supraexpuneri la geacă și pantaloni. Să supraexpun și mai mai mult?
Sau nu e un cadru care să merite să mai umblu la el.
sa luam imaginea originala.
Am avea:
- estetica - extrem de discutabila; spatiul din spatele privirii nu ajuta cu nimic la dramaturgia imaginii; deci compozitia mult perfectibila; culoarea inutila, si varianta alb negru, neconvingatoare; subiectul prea indepartat si planurile 2 si 3 agitate
- tehnica - lumina ca si imposibila ( contraste, directie) face sa avem o imagine greu de editat
- idee: subiectul prea indepartat, se uita la ceva care nu ne lamureste, o imagine furata dar extrem de banala.
Ce parere aveti despre aceasta imagine? Am mai adaugat una cu un bokeh ceva mai pronuntat. Pun si variantele color.
Daca eu as fi editor foto la o publicatie, cred ca as prefera o imagine mai saturata, cu bokeh-ul fara granulatie, lins, uns, catifelat, si mai contrast. O "wow picture" trebuie sa ia fatza, ochii si mintile privitorului, sa ii dea un shoc vizual, nu unul filozofic. Poate gresesc si cu siguranta sunt mai multe opinii...
Avem aici originala si editata pentru o faza mai comerciala.
Nu prea sunt adeptul post procesarii dar trebuie sa recunosc ca imi place varianta, multumesc.
Pai, fara editare si procesare, nu se poate. E prea complicat sa intru in detalii, si nici nu are rost, avand in vedere audienta de pe un forum - multi aflati la diverse paliere, si mai multi tacuti, multi care se simt calcati pe bombeu, altii care stiu tot, etc, etc.
Ce parere aveti despre aceasta imagine? Am mai adaugat una cu un bokeh ceva mai pronuntat. Pun si variantele color.
Daca eu as fi editor foto la o publicatie, cred ca as prefera o imagine mai saturata, cu bokeh-ul fara granulatie, lins, uns, catifelat, si mai contrast. O "wow picture" trebuie sa ia fatza, ochii si mintile privitorului, sa ii dea un shoc vizual, nu unul filozofic. Poate gresesc si cu siguranta sunt mai multe opinii...
Avem aici originala si editata pentru o faza mai comerciala.
Fara sa intru in detalii de tot felul, sa vedem cum se construieste o imagine.
Deci lumina reflectata vine de la subiect la aparat; trece prin atmosfera si are o temperatura de culoare - deci avem multe variabile deja. Subiectul insusi poate fi iluminat mai moale, mai difuz sau mai dur.
Ajunge in obiectiv lumina. Trece prin 8-12-20 lentile, unele lipite, unele nu, care au diferiti indici de refractie, diferite absorbtii, si sunt si lipite, si cleiul absoarbe si ala inegal. Se reflecta de peretii obiectivului si apoi de si in camera obscura a aparatului; imaginea sufera tot felul de aberatii.
Lumina astfel substantial modificata ajunge de regula la un filtru de difuzie ( dar nu e obligatoriu), si/sau la o lama care vibreaza ca sa nu absoarba praful, apoi la un filtru de IR si in cele din urma la filtrul Bayer ( sau Foveon, da` mai rar)
Filtrul Bayer absoarbe complementarele si lasa sa traca doar culorile primare, ca sa ajute senzorul, care este alb negru, sa traduca in semnale electrice semnalele luminoase.
Semnalele acelea electrice ajung la un computer evoluat ( DSP- digital signal processor) - care o ia invers, reconstruind imaginea digitala dupa un set de reguli concepute de niste oameni de stiinta.
Regulile alea pot sau nu sa coincida cu ce simtim noi, cu ce vrem sa se vada, cu ce vrem sa transitem, cu sufletul imaginii asa cum o vedem.
De regula, simtim ca este nevoie sa umblam la culori, la contraste, la saturatii, la curbe, la detalii, pentru ca imaginea pe care o dorim sa coincida cu imaginea desfacuta si recompusa cum vazuram.
Din pacate, cine vrea sa creeze, poate sa nu se multumeasca cu imaginea imperfecta si artificiala conceputa conform unor reguli cu care putem sau nu sa fim de acord.
Cam asta e problema.
In pedagogia contemporana, invatarea fotografiei nu se face ca la noi, dupa ureche, si aia fara studiu.
Practic, se aloca 40% din energie insusirii limbajului plastic, a compozitiei, a studiului culorilor si a culturii plastice; cam 40% editarii imaginii, si doar 20% cunoasterii aparatului si manuirii lui.
La noi, aparatul e rege, ce obiectiv sa luam, ce curea, ce corp, ce aia, ce ailalta, o fi bun senzorul, n=o fi bun, dar numarul celor care aloca energie si interes limbajului plastic si editarii este infinitezimal; aici e o mare problema.
Acestea doua sunt indisolubil legate de cunoasterea aparatului, daca vrem sa intelegem fotografie.
Cam asta e.
De regula, nu se invata fizica, optica, micromecanica, nu se intelege cum se construieste imaginea digitala, si de aici credinta ca imaginea digitala aia e si nu se editeaza ( la noi)
Ori, este o copilarie sa folosim un set de reguli facute de altii ca sa ne exprimam ce avem pe suflet, ce simtim, ce vedem.
Asta putem face doar daca modificam imaginea cum simtim.
Perefct de acord cu cele relatate mai sus. Dar sa ma fac putin inteles, am mai spus-o si cu alte ocazii: nu am spus "fara procesare" am zis ca nu prea sunt adeptul procesarii imaginii. Eu incerc (ma straduiesc, tind, vreau) sa ajung cat mai aproape de adevar cu o interventie cat mai mica dupa. Este greu, uneori imposibil dar eu am aceasta idee in cap. Mai departe putem vorbi si despre redarea cat mai fidela a naturalului si despre multe altele. Insa sintagma folosita de mine nu cred ca are legatura cu fizica, optica (optica mea personala da) aparatul rege... si fiindca raspunsul (detaliile) sunt pentru mine, putem oricand profesore sa ne intalnim la o cafea sa discutam Fizica de la fizica atomului, optica, experimentala, fizica plasmei pana la cuantica, nucleara care doresti. Din fericire/nefericire mai intalnesti si ingineri, profesori de fizica pe net...
Editat de Sorin la 17-06-2013, 00:23
Bogdan și dle Lazăr vă mulțumesc foarte mult pt analize. Dle. Lazăr sunt importante pt mine explicațiile dvs dar și concluzia ("o imagine furata dar extrem de banala). Am crezut că simplul fapt că am întâlnit un personaj pitoresc (m-a atras contrastul dintre geaca modernă și pălăria de țigan de pe vremuri și mi-a plăcut "uitătura) e suficient pentru o fotografie interesantă, că toate ăstea țin loc de compozție. Dar acum îmi e clar că nu.
E foarte important că intrați în detalii, pentru mine cel puțin. În general audiența e mică pe forum în weekend, dar în rest cred că nu.
Ar fi foarte interesantă o rubrică pe forum dedicată exclusiv fotocompoziției. Și o rubrică dedicată editării (inclusiv "teorie", principii de bază).
Dar fotocompoziția pe mine m-ar interesa și mai mult. Cel puțin în etapa în care sunt acum. Recunosc însă importanța editării. Cred însă că am edita degeaba dacă poza pe care o edităm nu e în conformitate cu unele principii elementare de fotocompoziție. Dovadă fotografia postată de mine mai sus.
Deci primează ceea ce reușim în momentul fotografierii; după declanșare putem îmbunătăți, ajusta, dar trebuie să avem ce. Aș zice că studierea photoshopului trebuie să fie precedată sau să se petreacă în același timp cu studierea fotocompoziției.
Eu pe terenul ăsta am pornit cu Michal Freeman, dar autorul care mă impresionează și mai mult este un fotograf român, Eugen Iarovici. Cărțile lui nu se găsesc însă ușor...
Editat de Denis la 17-06-2013, 10:38
Că tot am pomenit de Eugen Iarovici, aș adăuga că nu am decât o carte de-a lui, "Măiestria în fotografie", dar că la final sunt o serie de fotografii alese de autor, făcute de el sau de alții, care să ilustreze "măiestria" despre care a vorbit în carte. Printre ele, văd și 4 realizate de Dinu Lazăr....
E o carte din 1977...Editura tehnică.
Denis, profesorul sunt sigur ca nu a vrut sa te jigneasca. A facut o critica in mare parte corecta. Nu toti vedem ce ai vazut tu. Ideea este sa incercam facem in asa fel incat acel ceva care il vedem noi in pozele noastre sa-l vada si altii. Nu a fost prea inspirat la "concluzii". Cel mai important lucru pana la urma este ca ai surprins un cadru unic, o fotografie de strada reala. Adevarul este ca uneori exageram gandind foarte tehnic, ori in varianta ta trebuia sa te duci la om sa-i spui sa se uite dupa cirese, schimbai canapeaua cu una de alta culoare si ii mai puneai in Photoshop un Mig 21 in brate si toti WOW, WOW... altfel nu trebuia sa faci acesta poza. Hmm...
Concluzie: Denis a facut o poza unica! Poate cineva sa ma contrazica?
Editat de Sorin la 17-06-2013, 01:20
Sorin, nici nu m-am simțit jignit și nici nu am pus problema în felul ăsta. Lucrurile stau tocmai invers: am apreciat fiecare cuvânt scris, fiecare observație, idee și sper ca domnul Lazăr să ne dea atenție în continuare, mai ales la rubrica asta, dar și la celelalte.
Nici în comentariile legate de pozele tale de mai sus nu există nimic jignitor. Dimpotrivă, sunt lucruri foarte, foarte utile. Păcat că tu nu apreciezi lucrul ăsta și vezi în observații obiective jigniri care nu există. Nu s-a spus acolo că tu, Sorin, nu cunoști fizică, optică etc, ci că în general la noi, spre deosebire de occident, fotografii nu cunosc cum se formează imaginea digitală, că e rezultatul relativ al unor algoritmi standard stabiliți de ingineri, și dacă ar ști bine lucrul ăsta, nu ar mai avea rețineri să intervină asupra imaginii, să schimbe algoritmii pentru a o face să exprime viziunea lui.
Editat de Denis la 17-06-2013, 13:09
O fotografie trebuie sa iti spuna ceva. Dar daca nu iti atrage atentia nu are cum sa iti spuna povestea.
Fotografia de strada nu are legatura cu regia. E nevoie de arta pentru a face arta. Developarea sau editarea fac parte din acest proces. Nu includ aici trucuri cu introducerea de MIG-uri.
Orice fotografie ste unica dar unele sunt bune, de portofoliu, altele banale. Fiecare decide pentru el ce lucrari il reprezinta dar critica e critica, nu poti impune o lucrare slaba ca fiind buna doar pentru ca e unica sau mai stiu eu ce alt motiv.
Avem pe undeva o sectiune de Scoala Foto. Aici e zona de Critica Foto.
Teoretic este o ierarhie; trebuie mai intai sa trecem prin Scoala pentru a ajunge la Critica si la sfarsit in Galerie.
De obicei o poza buna e aia pe care o faci si ti se pare reusita si atunci si dupa o saptamana sau mai mult timp. Eu inca imi mai revizionez pozele de acum cativa ani ca sa vad daca chiar am avut talent.
''Pai, fara editare si procesare, nu se poate. E prea complicat sa intru in detalii, si nici nu are rost, avand in vedere audienta de pe un forum - multi aflati la diverse paliere, si mai multi tacuti, multi care se simt calcati pe bombeu, altii care stiu tot, etc, etc.''
Pai cred ca toti ne incadram pe undeva.... iar aveti dreptate . Chiar si cu treaba aia ca cei mai multi sunt tacuti , si e pacat ca e asa.
Cred ca despre editare se poate vorbi la nesfarsit . Eu ascult ,tot , am rabdare ca am ce invata...asa ca domnule profesor ...daca aveti bunavointa si ne indrumati spre cat mai multe linkuri sau ne puteti impartasi din cunostintele dvs. ...Ideal ar fi sa se deschida un nou topic unde sa fie vorba doar despre editare ,dar nici nu stiu daca nu este deja / cel putin s-a mai discutat despre asta.
Cu respect.
Fratilor, faceti un efort supraomenesc si lasati capra vecinului sa moara de batranete!
Ex EM-5 , Ex-EM1 ...Ex-OLY
Momentan folosesc Sony
http://500px.com/vasihurghis
Vasile Hurghis | Flickr - Photo Sharing!
