Erau 3 trenuri unul dupa altul asteptand sa plece cel din statie. Acesta statea pentru ca lumea bloca inchiderea usilor incercand sa intre toti doar prin partea din spate.
Dupa 5 minute nu mai era nimeni pe peron. Asadar chestie de educatie.
Oi. E o pornire compulsiva la romani. Si daca stai la o coada de doar 4 persoane trebuie sa fie cineva care iti intra practic intre buci in loc sa pastreze un spatiu decent.
Nu știu ce m-a apucat că m-am hotărât să o pozez pe soacră-mea. Mi-am luat si eu un amărât de PL 5 și am reușit să-l înzestrez cu un obiectiv panasonic 14+140 mega IOS care prin magazinele de profil costa ceva banuți. Eu, norocul începătorului, l-am luat la un preț derizoriu, aproape gratis de la un marinar ce-si scapase aparatul in mare. Om cu frica de Dumnezeu. Deci, iată-mă cu aparatul pe care-l țineam mândru în mâini, pus pe pozat. Și dă-i, și dă-i ! Super focusul însă nu vroia să se stabilizeze la o diafragmă anume. O fi prea întuneric în cameră, zic eu. precizez că diafragma constructivă începea cu f4, așa că era oarecum de înțețes ezitarea lentilei. Am supraexpus, am setat ISO cat de sus am putut...nu mergea și pace! Măi, măi... Cu un început de stare rușinoasă ofeream explicații cum că nu am obiective mai deschise, necesare acestui gen de pozele. După câteva shut-uri, văzând cât de hâde sunt rezultatele, m-am luminat. Subiectul era cel vinovat. Păi cum să faci poze reușite so-ACREI !?! Fața aia acră avea nevoie de mult mai mult decât supermegafocalizarea mea. Nici focusul manual, nici diafragma reglată să apară totul blurat în zonă nu reușeau să ,,scoată,, ceva neiritant privirii unui om obișnuit. Dă-i cu focus pe ochiul stâng. Nu merge! Pe dreptul, nu ține! Dă-i cu estomparea umbrelor, reglează zgomotul la minim... Zero rezultate. Împrumut un Leica cu sticla maturată de pe vremea celui de-al doilea război și cu diafragma 0.8. Poate poza și la lumina lumânării....O fi văzut leica mea ororile războiului însă, acum, nu făcea față imaginii distorsionate pe care am pus-o să-i îndulcească trăsăturile. Refuza pur si simplu să blureze fondul, încercând să șteargă fața. Se vede treaba că subiectul era total atipic pentru pretențiile ei. Așa că...ce am făcut! Ce credți că am făcut? Am trecut pe modul BULB, firește. Setat aparatul la maxim minute de expunere, l-am așezat în dreptul ei și m-am dus să mă culc. A doua zi... Nu vă spun ce a ieșit. Sau să vă povestesc?
Editat de vicvictor la 10-03-2015, 16:49